Silvia Tuvene. Muza

cine a citit ghidul nesimtitului stie despre ce vorbesc. viata la bloc este o aventura. mereu e o teava sparta, liftul stricat, iar daca nu e stricat e murdar, administratorul fuge cu banii, oamenii raman fara apa rece, apoi fara cea calda, apropitarii se gandesc sa vanda, caci ce rost are sa traiesti la bloc, daca nu ai toate facilitatile din lume.

modernismul a adus in lumea romaneasca blockhaus-ul, iar comunismul l-a popularizat (- estetica). de atunci, toata lumea a visat sa sada la bloc, acum vad ca este o tendinta inversa: lumea isi descopera individualitatea, si vrea la casa. motivul: sa nu te streseze vecinii.

ei bine, vecinii sunt primul si singurul inconvenient real in toata aventura oraseanului. vecinii pot fi cocalari, manelari, scandalagii, atat de gurmanzi si infometati, incat fac gratar la ghena (sic!), traiesc pe holul blocului, iar acolo unde permite situatia in curtea blocului/spatele blocului.

vecinii sunt o loterie, ai noroc si dai peste niste oameni care sa fie in parametrii normali, l-ai apucat pe dumnezeu de picior, nu, atunci … you’re fucked!

da, viata la bloc ar fi comoda, confortabila si oarecum fara griji fara vecini, dar …

astazi este sfantul ciprian si la biserica zlatari, unde sunt moastele sfantului, miroase a busuioc, a crizanteme si a ceara calda. este lume si multa agitatie. oamenii au venit cu flori si e un spectacol sa vezi atat de multa lume stransa la un loc, unita de ceea ce se cheama credinta. sau de ceea ce crede ca e credinta. am avut, nu demult o discutie despre credinta. e greu sa te lupti cu credinta oamenilor. fie ca e sfantul ciprian, fie ca e un oracol grecesc, lumea va crede. pentru ca face parte din firea omeneasca, creierul uman are o functie religioasa – dovada toate miturile, riturile produse de-a lungul timpului.

astazi se deschide racla in care se afla moastele sfantului, credinciosii incojoara biserica si depun flori la racla sfantului. toate se intampla intre blocuri si masini si in prezenta nelipsitilor cersetori.

sfantul ciprian a fost un sirian bogat si un vrajitor de temut. astazi este un sfant care ii ajuta pe oameni sa scape de vraji si farmece sau le ajuta pe tinerele fete sa se casatoreasca e un exemplu de cum se “recicleaza” credintele pagane.

p.s. fetele nemaritate si doritoare de maritis, pot sa dea iama, poate sfantul face un miracol

incepand cu anul acesta sunt doctoranda la scoala doctorala de studii literare romanesti. cercetarea pe care o va fi dedicata romanului interbelic.

ma asteapta 3 ani de munca de cercetare, sper sa fie 3 ani frumosi, plini de idei bune si de inspiratie

pe selari colt cu splaiul independentei apare un nou restaurant, hanul berarilor interbelic (fosta casa bucur). nu se stie inca ce va fi, dar afisul anunta (la inceputul lui octombrie) hanul berarilor interbelic (fosta casa bucur).

mi se pare extrem de interesant ca, desi singurul han care supravietuieste in bucuresti este hanul lui manuc, imaginea hanului bucurestean este foarte puternica. hanurile bucurestiului au apus incet, incet, in perioada interbelica fiind aproape exclusiv inlocuite de hoteluri, dar iata ca bucurestiul este inca un oras al hanurilor. poate ca imaginea bucurestilor este mai mult orientala, decat europeana. dar, pe de alta parte berea este un produs european; asociata cu hanul obtinem o imagine tipic bucuresteana, de melanj indedit si cateodata surprinzator.

mai multe detalii despre viitorul restaurant aici