Silvia Tuvene. Muza

O locuinţă într-un cartier elegant, o casă frumoasă, un automobil dau o notă de distincţie socială posesorului, tot astfel şi un telefon.

Telefonul joacă un rol capital atât în viaţa socială, cât şi în cea comercială. El vă va pune în contact cu prietenii şi dă acestora posibilitatea să vă vorbească de câte ori doresc.

Graţie telefonului puteţi schimba ora unei întâlniri la care nu vă puteţi duce, puteţi fi atenţi cu prietenii bolnavi, interesându-vă de sănătatea lor, puteţi transmite invitaţii, etc.

Dacă locuiţi în zona automată, vi se poate instala un telefon imediat. Dacă locuiţi în secţiunea manuală, faceţi o cerere deoarece în curând vor fi multe posturi telefonice disponibile.

SOC. ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE

—

textul reclamei de mai sus a apărut în ziarul bucureştean Cuvântul din 16 aprilie, 1933.

probabil că fiecare femeie are cel puţin o astfel de poveste. poate că este necesar să cunoşti bine un bou, ca să îţi dai seama de the real stuff. există însă un mare dar la mijloc, de fapt un mare dacă.  dacă mereu, mereu şi mereu eşti victima eternă a boilor, te chemi ;i tu o  vacă.

trăieşti săptămâna oarbă şi ţi se întâmplă să fii năucită de un bou care îţi şopteşte în urechi tot ce vrei să auzi, ca apoi să te trezeşti la realitate şi să realizezi că nu tot ce zboară se şi mănâncă, ok, se admite. se poate întâmpla oricui şi e bine să ai de a face cu tot felul de situaţii.

dacă minte, înşeală, îşi bate soţia-consoarta, o  chinuie, e căsătorit, cuplat, e simplu – fugi cât te ţin picioarele. tu nu vei fi excepţia, vei fi regula – te va minţi, înşela, chinui, bate şi pe tine.

iubirea a la denis de rougemont – tristă, neîmplinită, adulterină … e doar ficţiune. nu poţi căuta la infinit tot felul de relaţii complicate, idioate, nepotrivite, sperând ca ele vor funcţiona.

m-am îngrozit citind alice năstase: noi suntem zeiţe. is this woman for real? cred că da, şi nici măcar nu este un caz singular. ea este cea care se presupune că are un rol de “iluminarea a femeilor”, când colo ce să vezi? ea ar trebui prima căreia să i se explice că dinamitarea oricăror reguli sociale şi eradicarea bunei măsuri, nu duce la fericirea supremă. dacă se găseşte victimă a eternilor boi, este pentru că îi caută cu îndârjire.

am recitit de curând mircea eliade. eliade nu este unul dintre scriitorii mei preferaţi, dar cititindu-l mi-am dat seama de munca editorului său neobosit. mircea handoca este cel care a redat publicului român opera lui eliade. cred că nici nu imi pot imagina câtă disciplină este necesară pentru o astfel de reuşită.  secretul lui mircea handoca îl mărturiseşte chiar el “cred că mai importantă decât orice altceva este consecvenţa. Nici o zi fără o pagină citită”.