despre nunţi în albastru

silvia on Feb 13th 2011

nu ştiu voi, dar eu m-am săturat de nunţi. nu, nu mă duc eu la nunţi. le văd pe facebook, căci devine, se pare, invevitabil să te însori/măriţi la o anumită etate. în jurul meu lumea se căpătuieşte. dar nu oricum. vor o nuntă ‘specială’. cum altfel? doar ei sunt nişte ‘unici’ şi nişte ‘speciali’ şi evident, nişte ‘diferiţi’. nu pot face o nuntă ca atâtea altele. e ziua lor şi o vor ‘diferită’, unică în istoria materială a timpului. cum imaginaţia oamenilor nu duce departe şi cum nunţi regale comme il fault, nu pot fi prea multe, vă cam daţi seama la ce se reduce momentul special.

mireasa, machiată ca ultima cocotă din cartierul roşu, eventual îmbrăcată într-o rochie scurtă de se văd desuurile, şi cu o trenă să te sperii, suită pe nişte tocuri ameţitoare, este senzaţia evenimentului. scurtimea rochie nu este eclipsată decât de decolteul ei. culoarea rochiei nu poate fi alb, căci alb, sau apropiat de alb, e so passe, ci mov/albastru/bordeaux, ceva kinky şi so misterious şi atât de … aţi ghicit ‘diferit’.

el nu rămâne mai prejos, un costum banal si plicticos, e evident passe, e vetust. se îmbracă eventual în stil mafiot, james bond sau chiar a la tzigane/vagabond.

şi aşa potriviţi unul cu altul, pornesc la ţeremonie. oricât de ‘diferiţi’, tot vor să învârtă un isaia dănţuieşte, să îşi pună pirostriile în cap. sunt ei diferiţi, … dar nu într-atât. ce e difereala asta fără puţină tradiţie?

după biserică (îmi închipui feţele bisericeşti ale părinţeilor holbându-se în decolteul miresei), urmează şedinţa foto, care este adevăratul moment artistic. pentru asta au trăit toată viaţa lor: să arate lumii talentul lor. pe străzi lăturalnice, pe şine de tren, prin cimitire, mirele şi mireasa joacă un rol: ea târfettă, el de fante cuceritor. ea pozează, el pozează. unul peste altul, fac regie, e ceva magic între ei, ea cochetă, tachinându-l, el cucerind-o, arătându-şi marele amor şi mare potrivire, marea chimie sexuală dintre ei. la final, pac, pe facebook, să le vadă toată lumea talentul.

flash news, diferiţilor! nunta este un eveniment tradiţional. de aia îţi inviţi familie, rude, whatever …
cât de târfă şi kinky e mireasa, cât de cuceritor e junele mire, e doar pentru ei să ştie. iar nuntaşii nu trebuie să afle că fiul s-a însurat cu o semi-târâtură, iar fiica cu un james dean meets nicolae guţă kinnda libidinos.

Filed in miscellaneous

2 Responses to “despre nunţi în albastru”

  1. Alexon 14 Feb 2011 at 10:56 am

    This is MAJESTIC ! And so fuckin’ true :( ! Ma foarte bucur ca ai facut observatia &in scris :*

  2. MunteanUKon 05 Mar 2011 at 8:02 pm

    cu adevarat, putina lume para sa mai stie rostul nuntii pe lumea aceasta. nici nu e de mirare de ce atat de multe sfarsesc in divorturi ‘cu cantec’ (certuri, dispute, partaje dureroase, rufe murdare aruncate in fata, la propriu sau la figurat)

Trackback URI | Comments RSS

Leave a Reply

Comment spam protected by SpamBam