orasul
silvia on Jun 21st 2007
Privesc orasul furnicar
Cu oameni multi si muri bizari,
Pe strade largi cu multe bolti,
Cu câte-un chip l-a stradei colt.
Si trec foind, râzând, vorbind,
Multime de-oameni pasi grăbind
Dar numai p-ici si pe colea
Merge unul de-a-nletelea,
Cu ochii-n cer, pe suierate,
Tiindu-si mânile la spate.
S-aude clopot răsunând,
Cu prapuri, cruci, icoani, viind,
Preotii lin si in vestminte
Cântând a cărtilor cuvinte.
In urmă vin ca-ntr-un prohod;
Tineri, femei, copii, norod;
Dar nu-i prohod sfintire de-apă,
Pe uliti lumea să nu-ncapă;
Se scurg incet tarra bumbum
Ostasii vin in mars acum,
Naintea lor tambur-major,
Voinic el calcă din picior
Si tobe tare-n tact ei bat
Si pasii sună apăsat;
Lucesc si armele in sir,
Frumos stindarde se desir;
Ei trec mereu tarra bumbum
Si dup-un colt dispar acum…
O fată trece c-un profil
Rotund si dulce de copil,
Un câne fuge spăriet,
Suier-un lotru de băiet,
Intr-o răspântie uzată
Si-ntinde-un orb mâna uscată,
Hamalul trece incărcat,
Si orologiile bat
Dar nimeni mai nu le ascultă
De vorbă multă, lume multă.
Filed in miscellaneous